Doi strigoi, pe înserat
Se-ntâlnesc şi stau la sfat:
- Frate-meu, ca între fameni,
Te întreb: Tu crezi în oameni?
de Romeo Petrasciuc
Dialog cu ospătarul
- Tare-ncet te mişti, Ilie,
Ai cumva discopatie?
- Cred că da. O clipă doar
Să-l întreb pe bucătar.
de Mircea Ursei
Ai cumva discopatie?
- Cred că da. O clipă doar
Să-l întreb pe bucătar.
de Mircea Ursei
Inima
Motor de durată lungă
Cât o viaţă să ajungă,
De concepţie divină
Merge cu... adrenalină!
de David Boia
Cât o viaţă să ajungă,
De concepţie divină
Merge cu... adrenalină!
de David Boia
Cinegetică
Doar o scurtă precizare,
Ca şi-un politician să ştie,
Când te duci la vânătoare,
Arma nu-i de panoplie!
de Gheorghe Constantinescu-Gecko
Ca şi-un politician să ştie,
Când te duci la vânătoare,
Arma nu-i de panoplie!
de Gheorghe Constantinescu-Gecko
Trenul Vieţii
Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după placeri.
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătran coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarne VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut
de Traian Dorz
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după placeri.
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătran coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarne VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut
de Traian Dorz
Pesimismul
Fii atent că pesimismul
Este ca reumatismul:
Cu cât vârsta-naintează,
Cu atât se agravează!
de George Budoi
Este ca reumatismul:
Cu cât vârsta-naintează,
Cu atât se agravează!
de George Budoi
Faună diversă
Leii îi găsim la zoo,
Păsările,-ades, pe ouă,
Păcătoşii în infern,
Iar măgarii... în Guvern!
de George Budoi
Păsările,-ades, pe ouă,
Păcătoşii în infern,
Iar măgarii... în Guvern!
de George Budoi
Podoabe politice
I-aş băga la apă,
Buni sunt doar de gură:
Sunt inculţi, dar scapă
Perle de cultură.
de Valentin David
Buni sunt doar de gură:
Sunt inculţi, dar scapă
Perle de cultură.
de Valentin David
Soarta-i milostivă
Ne este bine cunoscut
Că soarta este milostivă:
Împerechează un tăcut
Cu o femeie guralivă.
Că soarta este milostivă:
Împerechează un tăcut
Cu o femeie guralivă.
de George Budoi
Vorba
Când gândirea este clară,
Vorba-i aur, o comoară.
Vorbe goale se rostesc
Când ideile lipsesc.
Vorba-i aur, o comoară.
Vorbe goale se rostesc
Când ideile lipsesc.
de George Budoi
Antrenorului Victor Piţurcă
Sub comanda lui Piţurcă,
România rău o-încurcă.
În zadar ţara-l obligă,
El doar la barbut câştigă.
de Dumitru Delcă
România rău o-încurcă.
În zadar ţara-l obligă,
El doar la barbut câştigă.
de Dumitru Delcă
Primarii PSD-işti se plâng premierului Ponta că au salarii de mizerie
Cum îi suportă Dumnezeu
Cu un atât de mult tupeu?!
De ei o duc abia cu zile,
De unde au atâtea vile?
de George Budoi
Cu un atât de mult tupeu?!
De ei o duc abia cu zile,
De unde au atâtea vile?
de George Budoi
Rugă
De eşti dornic de dreptate,
Doamne,-ascultă ruga mea:
Nu da omului cât poate
Şi nici prostului cât vrea!
de Nicolae Petrescu
Doamne,-ascultă ruga mea:
Nu da omului cât poate
Şi nici prostului cât vrea!
de Nicolae Petrescu
Faună
Peştii îi găsim în mare,
Hoţii, rar, la închisoare,
Iepuraşii la câmpie,
Papagalii-n... căsnicie!
de George Budoi
Hoţii, rar, la închisoare,
Iepuraşii la câmpie,
Papagalii-n... căsnicie!
de George Budoi
Balada omului de rând
Zori de zi plini de miresme…
Noaptea fuge din ferestre,
Soarele sărută roua …
Cetăţean de mâna-doua
Brusc, tresare-n aşternut,
Gemând, saltă în şezut
Ochi-ncercănaţi şi-i freacă –
Poate somnul o să-i treacă.
Caută în jur posac:
“Amărât sunt şi sărac
Fără râs şi bucurii –
Dar bogat în datorii
La băcan, la lăptărie,
La fisc şi la primărie,
Iar Uzina – bat-o vina! –
Mi-a tăiat de ieri lumina.”
Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua
Roboteşte cu mult sârg:
“Mâine, iară-i zi de târg
Şi-o să-mbrac costumul vechi,
Îmi trag basca pe urechi
Şi-o să mă înfund în birt
Să-mi ard sufletul cu spirt.
Să-mi ard sufletul şi gura
Poate potoli-voi ura
Care-mi macină rărunchii –
Trupul, până-n vârf de unghii.
Şi să uit că n-am parale,
Că mă plec cu greu de şale,
Că zadarnică mi-e truda
Şi mă ostenesc de-a surda…”
Seară …zare arsă-n jar…
Stelele timid răsar
Luna râde-n colţul gurii
Peste zbuciumul făpturii.
Peste lucruri cade roua…
Cetăţean de mâna-doua
Rar păşeşte către casă –
Truda, umeri-i apasă.
Ochii-i încreţiţi de riduri
Cufundaţi-s în negre gânduri,
Şi nu văd bolidul care
Iese-n trombă din parcare.
Doar un geamăt scurt – şi gata!
Liniştea-şi lăţeşte pata
Peste zbuciumul făpturii…
Luna plânge-n colţul gurii,
Întuneric de tăciune
Tainic, nopţii doliu pune
Stelele privesc mirate
O surată care cade.
Zori de zi plini de tristeţe…
Când cocoşi-şi dau bineţe
Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua
Liniştit stă în coşciug:
A scăpat de tras la jug
Şi plecând dintre cei vii –
Nu mai are datorii.
Iar în casa cea de tină –
Nici că-i trebuie lumină…
de Boris Ioachim
Noaptea fuge din ferestre,
Soarele sărută roua …
Cetăţean de mâna-doua
Brusc, tresare-n aşternut,
Gemând, saltă în şezut
Ochi-ncercănaţi şi-i freacă –
Poate somnul o să-i treacă.
Caută în jur posac:
“Amărât sunt şi sărac
Fără râs şi bucurii –
Dar bogat în datorii
La băcan, la lăptărie,
La fisc şi la primărie,
Iar Uzina – bat-o vina! –
Mi-a tăiat de ieri lumina.”
Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua
Roboteşte cu mult sârg:
“Mâine, iară-i zi de târg
Şi-o să-mbrac costumul vechi,
Îmi trag basca pe urechi
Şi-o să mă înfund în birt
Să-mi ard sufletul cu spirt.
Să-mi ard sufletul şi gura
Poate potoli-voi ura
Care-mi macină rărunchii –
Trupul, până-n vârf de unghii.
Şi să uit că n-am parale,
Că mă plec cu greu de şale,
Că zadarnică mi-e truda
Şi mă ostenesc de-a surda…”
Seară …zare arsă-n jar…
Stelele timid răsar
Luna râde-n colţul gurii
Peste zbuciumul făpturii.
Peste lucruri cade roua…
Cetăţean de mâna-doua
Rar păşeşte către casă –
Truda, umeri-i apasă.
Ochii-i încreţiţi de riduri
Cufundaţi-s în negre gânduri,
Şi nu văd bolidul care
Iese-n trombă din parcare.
Doar un geamăt scurt – şi gata!
Liniştea-şi lăţeşte pata
Peste zbuciumul făpturii…
Luna plânge-n colţul gurii,
Întuneric de tăciune
Tainic, nopţii doliu pune
Stelele privesc mirate
O surată care cade.
Zori de zi plini de tristeţe…
Când cocoşi-şi dau bineţe
Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua
Liniştit stă în coşciug:
A scăpat de tras la jug
Şi plecând dintre cei vii –
Nu mai are datorii.
Iar în casa cea de tină –
Nici că-i trebuie lumină…
de Boris Ioachim
Mama prostiei...
Cred că nu e mamifer,
Cred că e nevertebrată:
La un singur adulter
Naşte mii de pui odată.
de Dan Norea
Cred că e nevertebrată:
La un singur adulter
Naşte mii de pui odată.
de Dan Norea
Un cătel
Un căţel trăia odată
La o casă de ţărani
Şi păzea ograda toată
Făra nici un fel de bani.
Când îi arunca stăpânul
Mămăligă sau vreun os,
El sărea să-i pupe mâna
Şi îi mulţumea frumos.
De erai copil cuminte,
Trebuia numai să-l strigi,
Că venea la tine iute
Şi din coada-ţi dă covrigi.
Răii toţi de pe pământ
Aveau teamă de căţel;
De nu crezi al meu cuvânt,
Mergi şi-ntreabă-l chiar pe el.
Dar pe-acolo pe la ţară,
Eu nu cred că-l mai găseşti,
Că s-a angajat din mai
La GUVERN în Bucureşti.
La o casă de ţărani
Şi păzea ograda toată
Făra nici un fel de bani.
Când îi arunca stăpânul
Mămăligă sau vreun os,
El sărea să-i pupe mâna
Şi îi mulţumea frumos.
De erai copil cuminte,
Trebuia numai să-l strigi,
Că venea la tine iute
Şi din coada-ţi dă covrigi.
Răii toţi de pe pământ
Aveau teamă de căţel;
De nu crezi al meu cuvânt,
Mergi şi-ntreabă-l chiar pe el.
Dar pe-acolo pe la ţară,
Eu nu cred că-l mai găseşti,
Că s-a angajat din mai
La GUVERN în Bucureşti.
Fara teama
Da-o dracului de lege,
A te teme-i în zadar,
Ca Justitia-ntelege
Pe orice miliardar.
de Nicolae Ghinea
A te teme-i în zadar,
Ca Justitia-ntelege
Pe orice miliardar.
de Nicolae Ghinea
Leul
E din ce în ce mai greu
Să preţăluieşti un leu,
Cât ar creşte de voinic,
El devine... tot mai mic!
de Cezarina Adamescu
Să preţăluieşti un leu,
Cât ar creşte de voinic,
El devine... tot mai mic!
de Cezarina Adamescu
Apa de la robinet
Apa asta-i scumpă tare
Şi să scadă, şanse nu-s;
Cică-au pus la epurare
Nişte... oxigen în plus!
de Dumitru Râpanu
Şi să scadă, şanse nu-s;
Cică-au pus la epurare
Nişte... oxigen în plus!
de Dumitru Râpanu
Pălăria
Întrebat cu ironie
De ce poartă pălărie,
I-a spus bunului amic:
Dă-mi motive s-o ridic!
de Ioan Fărcaş
De ce poartă pălărie,
I-a spus bunului amic:
Dă-mi motive s-o ridic!
de Ioan Fărcaş
Lupta pentru banul public
Ajunşi în posturi nu dau socoteală
Şi-aceasta este-o boală fără leac,
În schimb, la banul ţării dau năvală
Ca lupul la oile ce pasc!
de Stan Simona Gabriela
Şi-aceasta este-o boală fără leac,
În schimb, la banul ţării dau năvală
Ca lupul la oile ce pasc!
de Stan Simona Gabriela
Abonați-vă la:
Postări (Atom)