Elena Udrea la DNA

A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată
La DNA, în Bucureşti,
O blondă cercetată.

Nu era una la dosar,
Dar mândră-n toate cele
Ca Oana Roman pe cântar
Şi Guţă pe manele.

A fost mereu o divă ea
În cap cu avioane,
De la turism a dat cândva
Pe-o frunză milioane.

Ea mai mereu îşi permitea
Pantofi cu tocul roşu,
Dar bani de shopping nu-i dădea
Chiar zi de zi ..."cocoşu".

N-avea doar o pereche ea,
Ci-o garderobă-ntreagă.
De unde dracu-şi permitea?!
Da, aţi gicit. Din şpagă.

Vuitton şi Gucci negreşit
Colecţie ea are.
Si fiindcă unii-au ciripit
Azi strânge şi dosare.

Acum la început de an
E tristă rău drăguţa
Că-n loc s-o caute Traian
O caută ..Codruţa.

Şi-n loc să umble cum umbla
În jeepuri cu bogaţii
Acuma umblă, vai de ea,
În dubă cu mascaţii.

Azi marinarul nu mai poate
Ca să-i achite nota.
A dispărut, cum din păcate,
A dispărut şi flota.

Cobori în jos Lenuţo blând
Pe scara ierarhiei.
Nu simţi şi tu c-adie-un vânt
Din zona puşcăriei?


Google+